Beta Caroten-ul joaca un rol important si in profilaxia cancerului. Efectul profilactic al beta-carotenului in bolile maligne se bazeaza pe transformarea metabolitilor cancerigeni formati in organism sau a substantelor cancerigene ajunse in organism din mediul exterior, in substante mai putin nocive si mai solubile, deci mai usor de eliminat. Beta Carotenul reduce riscul aparitiei infarctului miocardic si a decesului prin stop cardiac. Rezultatele unor cercetari efectuate in Statele Unite ale Americii pe o perioada de 10 ani, au demonstrat ca bolile cardiace si cancerul de prostata au o incidenta de doua ori mai mica in cazul barbatilor care au consumat sistematic Beta Caroten, in comparatie cu subiectii din lotul martor care nu au consumat aceasta substanta.

In Lin Xian, regiune muntoasa a Chinei, incidenta cancerului gastric si a celui esofagian este cea mari mare din lume. Savantii chinezi si americani, in cadrul unor cercetari comune efectuate in aceasta zona geografica, au administrat in doze zilnice unor persoane sanatoase (cu varsta cuprinsa intre 40 si 69 de ani) diverse combinatii de vitamine (A, B, C si E) si de substante minerale. La cei care au primit deopotriva vitamina A si zinc, numarul imbolnavirilor de cancer gastric a scazut cu doua treimi, in timp ce la celelalte grope nu s-au constatat diferente semnificative.

Vitamina A reduce riscul aparitiei cancerului prin faptul ca este implicata in procesul de diferentiere celulara, ceea ce justifica utilizarea sa in profilaxia bolilor maligne.

Zincul regleaza circuitul vitaminei A in celule.

Beta-carotenul se gaseste in toate plantele verzi, dar sursele cele mai valoroase sunt:

• morcovii, spanacul si varza creata – dintre zarzavaturi;

• pepenii galbeni si caisele – dintre fructe.

S-a observat ca la japonezii si norvegienii care consuma prin traditie alimente cu un continut bogat in beta-caroten, incidenta imbolnavirilor de cancer pulmonar, de colon, de prostata, de col uterin si de san este mult mai scazuta.

In cele mai multe cazuri, alimentele consumate contin si substante poluante, nefiind ideale ca sursa de vitamine. In morcovi, de exemplu, se gasesc adesea cantitati mai mari de cadmiu si nitrati decat de beta-caroten, exceptie facand doar plantele cultivate dupa metode ecologice. Din motivele mentionate mai sus, este util un aport de beta-caroten pur, doar din suplimente alimentare. Nu exista pericolul de supradozare, deoarece organismul uman transforma beta-carotenul in vitamina A in functie de cantitatile de care are nevoie in momentul respectiv. Atat in absorbtia, cat si in transformarea beta-carotenului participa in mare masura acizii grasi nesaturati; de aceea se recomanda consumul acestora in timpul meselor.

Atentie! In cazul consumului mai indelungat, pielea palmelor si a talpilor se poate colora intr-o nuanta galbuie si din acest motiv se recomanda ca dupa fiecare 5 zile de consum sa se faca o pauza de 2 zile. Fenomenul nu poate fi confundat cu icterul deoarece supradozarea de beta-caroten nu altereaza nici starea generala si nici nu duce la ingelbenirea scleroticelor. Diabeticilor nu li se recomanda doze mari de Vitamina A. In cazul consumarii Vitaminei E creste necesarul fiziologic al organisumului de Vitamina A sau de Beta Caroten. Produsele care scad colesterolemia, ca extractul de soia sau usturoi, reduc absorbtia intestinala de Vitamina A. In graviditate, necesarul zilnic de Beta Caroten creste la 3000 UI. Carenta de Vitamina A favorizeaza formarea calculilor biliari sau renali, prin faptul ca favorizeaza descuamarea celulelor epiteliale veziculare care se pot constitui in nuclee de precipitare a sarurilor minerale.

Un flacon Beta Caroten are 100 de capsule gelatinoase si costa 29,96 lei (cel mai mic pret de distributie). 0 capsula contine: - Beta-caroten 5,5 mg care furnizeaza 9000 UI de provitamina A.

[wpsc_category=1]

No related posts.